Concept
Bienala de Arhitectură Transilvania (BATRA) este cel mai important eveniment profesional al ”breslei” arhitecților. Ea este concepută ca un șir de evenimente menite să aducă arhitectura în atenția opiniei publice, să recunoască, să recompenseze și să promoveze excelența în arhitectură, să animeze colocviul pe tema arhitecturii în cadrul breslei și al societății și nu în ultimul rând să formeze publicul în spiritul valorilor arhitecturii.Dimensiunea publică a evenimentului şi temele care vor fi abordate în cadrul Bienalei de Arhitectură Transilvania se adresează întregii colectivităţi regionale/naţionale:
public de specialitate (arhitecţi, colaboratori ai arhitecţilor) publicul din cele şapte reşedinţe de judeţ în care se vor desfășura evenimentele (Cluj-Napoca, Bistriţa, Zalău, Oradea, Baia-Mare, Alba Iulia, Satu-Mare) actorii locali (administraţia publică)
comunitatea știinţifică și profesională.Aceștia sunt invitați să participe la toate evenimentele din cadrul Bienalei: vernisajul expoziției-concurs în toate cele șapte reședințe de județ, la prezentarile, workshopurile și conferințele/dezbaterile susținute de invitați și la Gala de Premiere.
Tema
Generare / Regenerare reprezintă tema propusă în cadrul Bienalei de Arhitectură Transilvania 2013, ediția I. Cei doi termeni caracterizează un proces de tranziție între mai multe dimensiuni ale practicii arhitecturale ce marchează o transformare esențială a rolului arhitectului.
Relația directă dintre arhitect și client, ca și relația dintre arhitect și o comunitate mediată de un reprezentant care propune un proiect pentru aceasta, suferă un proces de transformare la capătul căreia arhitectul începe să lucreze alături de comunitate pentru a identifica două tipuri de proiecte: pe de o parte, proiecte care nu necesită intervenția unui reprezentant administrativ; pe de altă parte, proiecte care pot fi propuse direct unui reprezentant administrativ în vederea implementării acestora.
Dubla mișcare de generare și regenerare nu se reflectă doar la nivelul relațiilor sau la nivelul capacității și eficienței cu care sunt produse spațiile de viață, ea înseamnă poate, în primul rând, regenerarea unei mentalități urbane și capacitatea arhitecturii de a genera noi idei, dispoziții și dinamici de locuire. Prin această dublă mișcare, actorii implicați în construcția spațiilor: arhitect, client/comunitate și reprezentant administrativ, nu mai sunt doar agenții unui proces de transformare, ci actanți într-o dinamică arhitecturală caracterizată prin angajament și eficacitate, capabilă să deplaseze condițiile existente și să propună noi situații de locuire.
Ceea ce arhitectura trebuie să recupereze nu este proiectul arhitectural, ci o înțelegere deplină a felului în care un spațiu sau o construcție sunt văzute, negociate și trăite ca atare. Ea trebuie să devină ecoul unor cerințe exprese pe care micro-comunitățile urbane le formulează în raport cu spațiul imediat de viață. În acest sens, construcția devine un spațiu disputat, care trebuie să reflecte dinamica, deplasările și mutațiile ce au loc înăuntrul ei, pentru a surprinde felul în care aceste transformări generează și regenerează spațiul. Acest proces trebuie să dea seama de un ansamblu complex și controversat de informații care suprapun definții, expertize, expectanțe și modalități de cele mai multe ori divergente de a locui un spațiu.Generare / Regenerare înseamnă totodată depășirea noțiunii de „context” în sensul ei static și circumstanțial, pentru a surprinde mișcările neregulate, modalitățile fizice de reacție și manifestare, pluralitățile pe care diferite entități, instituții și locuitori le descriu într-un cadru specific de locuire. Arhitectura nu mai înseamnă obiect Ð ea devine o acțiune tangibilă și participativă ce conturează spațiul unor dispoziții de locuire determinate prin angajamentul actorilor implicați și interacțiune subiectivă. Nu în ultimul rând, Generare / Regenerare conturează o abordare deschisă unde arhitectura nu mai înseamnă neapărat construcție, ci o condiție de locuire prin intermediul căreia indivizii își descriu spațiul imediat de viață.
Sabin Borș
Organizatori
Ordinul Arhițectilor din România
Filiala Transilvania
ORGANIZATOR PRINCIPAL
Ordinul Arhitecților din România este organizația care reprezintă profesia de arhitect, urmărește exercitarea sa competentă și calificată, promovând calitatea produsului de arhitectură și urbanism.
Organizatorul principal al Bienalei de Arhitectură Transilvania este Ordinul Arhitecților din România Filiala Transilvania (OART), cu sediul în Cluj-Napoca și peste 650 de membri arhitecți din trei județe: Cluj, Bistrița-Năsăud și Sălaj.
www.oartransilvania.ro
- Ordinul Arhițectilor din România
Filiala Bihor
- Ordinul Arhițectilor din România
Filiala Nord-Vest
- Ordinul Arhițectilor din România
Filiala Alba
- Ordinul Arhițectilor din România
Filiala Satu-Mare
FILIALE PARTENERE
Coorganizatorii manifestației sunt OAR Bihor, cu sediul în Oradea (192 arhitecți), OAR Satu-Mare (69 arhitecți), OAR Nord-Vest, cu sediul în Baia-Mare (98 arhitecți) și OAR Alba (64 arhitecți).
Având susținerea Ordinului Arhitecților din România, filiala Transilvania și a partenerilor OAR Bihor, OAR Satu Mare, OAR Nord Vest și OAR Alba, Bienala de Arhitectură Transilvania are garanția celui mai bun start și asigură participarea unor proiecte reprezentative pentru întreaga regiune denumită generic Transilvania.
Perioadă și locații
Evenimentele se vor desfășura pe parcursul a 9 luni, decalat, în cele șapte reședințe de județ: Cluj-Napoca, Zalău, Oradea, Satu-Mare, Baia Mare, Bistrița și Alba-Iulia.
Anunțarea evenimentelor din cadrul Bienalei de Arhitectură Transilvania se va face la începutul lunii octombrie 2013. Perioada de o lună până la lansare va fi folosită pentru pregătire/organizare.
Evenimentul principal va avea loc la Cluj-Napoca între 5 și 8 decembrie 2013, fiind urmat la intervale regulate de evenimentele expoziției itinerante în cele 7 locații enumerate mai sus.
